Definita cuvantului eocen
EOCÉN, -Ă, eoceni, -e, s. n. î. S. n. Epocă geologică cuprinsă în prima parte a perioadei paleogene, caracterizată mai ales prin existența numuliților, lamelibranhiatelor, gasteropodelor, echinidelor și mamiferelor. 2. Adj. Care se referă la epoca eocenului (1). [Pr.: e-o-] – Din fr. éocène.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu eocen
HEMATOGÉN, -Ă, hematogeni, -e, adj., s. n. 1. Adj. (Despre unele medicamente) Care produce sânge, care face să crească numărul globulelor roșii din sânge. 2. S. n. Produs alimentar concentrat, obținut prin amestecarea sângelui cu lapte și cu diferite substanțe aromatizate și folosit ca tonic puternic în anemii pernicioase, slăbiciune anormală etc. – Din fr. hématogène. Vezi definitia »
AMINOBENZÉN s. m. anilină. (< fr. aminobenzène) Vezi definitia »
ALERGÉN, alergene, s. n. (Med.) Antigen care provoacă reacții de hipersensibilitate mediate prin mecanisme imunologice (conform terminologiei Academiei Europene de Alergologie și Imunologie Clinică – EAACI). – Din fr. allergène. Vezi definitia »
FILOELÉN, -Ă adj., s. m. f. prieten, admirator al grecilor; filoelenic. (< fr. philohellène) Vezi definitia »
ALERGÉN, -Ă, alergeni, -e, adj., s. n. (Substanță de natură proteică) care provoacă o alergie. – Din fr. allergène. Vezi definitia »