tărăboáșcă s.f. (reg.) stomac de porc umplut cu carne și păsat; chișcă. Vezi definitia »

FILÁNDRĂ s.f. Pată opacă în masa sticlei, rezultată din turnare. [< fr. filandre]. Vezi definitia »

SILÁBĂ s.f. Parte dintr-un cuvânt alcătuită dintr-unul sau din mai multe sunete, care se rostește într-o singură emisiune a vocii. [Cf. lat. syllaba, gr. syllabe]. Vezi definitia »

SUSÉTĂ s. f. tetină de cauciuc dată copiilor s-o sugă. (< fr. sucette) Vezi definitia »

TIÁRĂ s. f. 1. acoperământ de cap purtat de regii vechilor perși, ai parților și ai altor popoare orientale. 2. mitră papală, din trei coroane suprapuse. (< fr. tiare, lat. tiara) Vezi definitia »