TAO s.n. invar. (Liv.) Principiu divin, nepersonal, ca un suflu, care ar fi dat naștere cosmosului, în doctrina filozofică-religioasă a lui Lao-dzî. [Pron. tao. / < fr., engl. tao < cuv. chinez]. Vezi definitia »

CALÁO s.m. Pasăre din Asia și Africa, cu ciocul prevăzut cu un apendice încovoiat. [Pron. -la-o. / < fr. calao]. Vezi definitia »

CACÁO s. f. Sămânța arborelui de cacao, folosită (sub formă de produs pulverulent) în alimentație, mai ales la fabricarea ciocolatei și a unor băuturi hrănitoare. ◊ Unt (sau ulei) de cacao = substanță grasă, de culoare albă-gălbuie, extrasă din pulberea de cacao și folosită la fabricarea ciocolatei, în industria farmaceutică, în cosmetică etc. ♦ Băutură preparată cu pulbere de cacao. [Pr.: -ca-o] – Din fr. cacao. Vezi definitia »

BILBAO, oraș în N Spaniei (Țara Bascilor), cel mai mare port al țării, pe canalul Nervión, la G. Biscaya (25,8 mil. t trafic, 1985); 985 mii loc. (1987, cu suburbiile). Nod de comunicații. Aeroport internațional. Expl. de min. de fier. Metalurgie, produse chim. și textile. Constr. navale. Pescuit. Universitate. Fundat în 1300. Vezi definitia »

PRÁO s. n. ambarcațiune mare cu vele, în insulele Malaysiei. (< fr. prao) Vezi definitia »