BIJUTIÉR, bijutieri, s. m. Persoană care face sau vinde bijuterii; giuvaergiu. [Pr.: -ti-er.] – Din fr. bijoutier. Vezi definitia »

TABLIÉR, tabliere, s. n. Totalitatea grinzilor care formează sistemul de rezistență al unui pod metalic și care susține calea de circulație a acestuia. [Pr.: -bli-er] – Din fr. tablier. Vezi definitia »

STANIFÉR, -Ă adj. (despre minereuri, roci) care conține staniu. (< fr. stannifère) Vezi definitia »

STINGHÉR, -Ă, stingheri, -e, adj. 1. Care este doar ici și colo; izolat, răzleț, singur. ♦ Care se simte undeva străin, dezorientat, stânjenit. 2. Care a rămas fără pereche; desperecheat. – Et. nec. Vezi definitia »

ȘÚBLER s.n. Instrument de măsură pentru lungimi sau grosimi mici, compus dintr-o riglă gradată pe care alunecă un cursor și care are la un capăt un braț fix, perpendicular pe ea. [< germ. Schublehre]. Vezi definitia »