decan, decani s. m. (deț.) deținutul cu cea mai grea condamnare; deținutul cu cele mai multe condamnări. Vezi definitia »

PREUMÁN, -Ă adj. dinainte de apariția omului pe Pământ. (< it. preumano) Vezi definitia »

șprițan, șprițane s. n. v. șpriț. Vezi definitia »

PĂDUREÁN, -Ă, pădureni, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de pădure, privitor la pădure; de la pădure, care trăiește sau se găsește în pădure. 2. S. m. și f. Persoană care trăiește într-o regiune de pădure sau de munte ori este originară de acolo. – Pădure + suf. -ean. Vezi definitia »

DIECEZÁN, -Ă adj. de dieceză (2), al diecezei. (după fr. diocésain) Vezi definitia »