Definita cuvantului carabă
carabă, carabe s. f. 1. palmă dată cuiva. 2. femeie bătrână, babă.

Sursa: Argou
Cuvinte ce rimeaza cu carabă
ARDELEÁNCĂ, ardelence, s. f. Femeie din Ardeal; transilvăneancă. – Din ardelean + suf. -că. Vezi definitia »
molíftă (molífte), s. f. – Slujbă, serviciu religios celebrat în afara slujbelor obișnuite. – Var. (înv.) molivtă, molitfă. Megl. moliftă. Sl. (bg.) molitva (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Miklosich, Lexicon, 379; Cihac, II, 201; Berneker, II, 66), din sl. molĭba „rugăciune”, moliti „a ruga”. – Der. molitve(l)nic (var. moliftelnic), s. n. (liturghier, ritual), din sl. molitvĭnikŭ, cf. bg., sb. molitvenik. Cf. molebnic. Vezi definitia »
TRÚCĂ s. f. (Cin.) Utilaj complex folosit pentru filmări combinate. – Din fr. truc. Cf. engl. trick. Vezi definitia »
bómbă (bómbe), s. f.1. Proiectil. – 2. (Arg.) Cîrciumă. – Var. (Mold.) boambă. It. bomba (sec. XVII). Sensul de cîrciumă poate fi în legătură cu fr. faire la bombe, bombance.Der. bomba, vb., din fr. bomber; bombé, s. n. (bombeu; Arg., pantofi). Vezi definitia »
DERÚTĂ, derute, s. f. Stare de zăpăceală, de dezorientare. – Din fr. déroute. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z