Definita cuvantului căcâcea
căcâcea s. invar. 1. (iron., apelativ) persoană lipsită de însemnătate; persoană a cărei părere nu este luată în seamă de interlocutori. 2. copil.
Sursa: Argou
Sursa: Argou
Cuvinte ce rimeaza cu căcâcea
a trage la măsea / la mustață expr. a consuma băuturi alcoolice în exces, a fi bețiv. Vezi definitia »
turbure(a), s.f. (reg.) hasmațuchi. Vezi definitia »
AUTOSUPRAVEGHEÁ vb. refl. a se autocontrola. (< auto1- + supraveghea) Vezi definitia »
a-și face inimă rea expr. a se necăji, a se supăra. Vezi definitia »
zăpấrstea (reg.) s. m. și f., g.-d. lui zăpấrstea; pl. zăpấrstea Vezi definitia »