JELEU, jeleuri, s.n. 1. Suc de fructe cu adaos de zahăr, fiert până capătă aspect de gel; industrial, se obține prin adăugarea unui gelifiant; sin. peltea. 2. Sirop sau piure de fructe, simplu sau aromatizat cu vin sau lichior, amestecat cu gelatină sau alt gelifiant, mulat în forme și lăsat să se închege la rece, apoi răsturnat și servit ca desert; fr. gelée, germ. Gelee. 3. Produs zaharos cu aspect de bomboană, confecționat din jeleu (1), variat colorat, pudrat cu zahăr. Vezi definitia »

PANACÉU s. n. medicament despre care se credea că ar putea să vindece orice boală; leac, remediu universal. (< fr. panacée, lat. panacea, gr. panakeia) Vezi definitia »

EMPIRÉU s. n. 1. partea superioară a cerului, unde se credea că se află reședința zeilor; locașul zeilor. 2. (poet.) bolta cerului, firmament. (< fr. empyrée, gr. empyrios, it. empireo) Vezi definitia »

EU- Element prim de compunere savantă cu semnificația „frumos”, „bun”, „bine”. [Pron. e-u-, var. ev-. / < it. eu-, fr. eu-, cf. gr. eu – bine]. Vezi definitia »

CORIACÉU, -ÉE adj. 1. care are constituția pielii. ◊ (bot.; despre un organ) rezistent și elastic. 2. (fig.) tenace, dur; zgârcit. (< fr. coriacé, lat. coriaceus) Vezi definitia »