SPONDÉU s.m. 1. Picior de vers greco-latin, format din două silabe lungi. 2. Vas pentru libații. 3. Arie muzicală lentă la flaut, care însoțea libațiile. [< lat. spondeus, gr. < spondeion]. Vezi definitia »

BAIÉU s.n. v. boaiou. Vezi definitia »

ASMODEU (în „Vechiul Testament”), căpetenia demonilor. Întruchipează iubirea impură, instinctul carnal. Vezi definitia »

MEREDÉU, meredeie, s. n. (Reg.) 1. Minciog. 2. Unealtă de lemn pentru frământat cașul, în formă de furculiță sau de scândurică cu zimți. – Et. nec. Vezi definitia »

ELIZÉU I. s. n. (mit.) grădină fabuloasă, rezervată spiritelor celor drepți; rai. II. adj. câmpiile ~ ee = elizeu. (< fr. Elysée, lat. Elysium) Vezi definitia »