GĂOÁCE, găoáce, s. f. 1. Coajă de ou. 2. Coaja tare a unui fruct; cochilie. 3. Gaură, gol, scobitură. 4. Cocon², gogoașă (3). (din lat. cavum = gaură, la al cărui rezultat normal *gău (cf. zgău) s-a atașat ulterior suf. -oc (Papahagi); găoace este un singular analog, derivat din plural; este dublet al lui ghioc; cf. și gaură) Vezi definitia »

a face (pe cineva) nod de cravată expr. a bate (pe cineva) foarte rău. Vezi definitia »

DEZÍCE vb. I. tr. a nega, a retracta (ceva). II. refl. a-și retrage cuvântul, a dezminți. (după fr. dédire) Vezi definitia »

REDESFÁCE vb. III. tr. A desface din nou. [< re- + desface, după fr. redéfaire]. Vezi definitia »

DISPLÁCE vb. III v. displăcea. Vezi definitia »