CONCILIÁR, -Ă adj. referitor la conciliu; sinodal. (<fr. conciliaire) Vezi definitia »

divictár (divictári), s. m. – (Înv.) Dregător la Curtea Domnească, însărcinat cu păstrarea materialului domnitorului. Tc. divitdar (Șeineanu, III, 48). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »

PARAZITÁR, -Ă, parazitari, -e, adj. 1. (Despre organisme animale sau vegetale) Care trăiește și se hrănește pe seama altui organism; (despre boli, simptome etc.) care este pricinuit de un parazit (1). 2. Fig. (Despre oameni) Care trăiește ca un parazit (2), de parazit; (despre viața, modul de trai al oamenilor) specific paraziților (2). – Din fr. parasitaire. Vezi definitia »

FEȘNICÁR, feșnicare, s. n. (Rar) Sfeșnic. – Din (s)feșnic + suf. -ar. Vezi definitia »

ECHIUNITÁR, -Ă, echiunitari, -e, adj. (Mat.) Egal cu unitatea. [Pr.: -chi-u-] – Din fr. équiunitaire. Vezi definitia »