VRÁJBĂ, vrajbe, s. f. Dușmănie, ură, vrăjmășie, dezbinare, zâzanie; ceartă. – Din sl. vražĩda. Vezi definitia »

AGÁPĂ s. f. 1. masă comună la primii creștini. 2. masă colegială. (< fr., lat. agape) Vezi definitia »

ZÍUĂ s. f. v. zi. Vezi definitia »

BÍNTĂ s. f. piesă de metal la bord sau la chei de care se leagă navele; baba. (< it. binda) Vezi definitia »

MÂNECÚȚĂ, mânecuțe, s. f. 1. Diminutiv al lui mânecă (1). 2. (La pl.) Un fel de manșete (detașabile) lungi până la cot, care se poartă peste mâneci, pentru a le proteja. [Var.: (reg.) mânicúță s. f.] – Mânecă + suf. -uță. Vezi definitia »