BOEMIA 1. Denumirea terit. pe care s-a constituit statul ceh. 2. Denumirea Cehiei, în cadrul Imp. Habsburgic, între 1526 și 1918. 3. Podișul Boemiei, pod. cu aspect deluros și climat continental, în V Cehiei, încadrat de M-ții Sudeți, Metaliferi, Pădurea Boemiei și Colinele Ceho-Morave. Alcătuit din roci cristaline și metamorfice paleozoice. Alt. med.: 200-500 m. Adînc fragmentat și drenat de cursul superior al fl. Elba (Labe) și afl. săi Vitava și Ohře; zăcăminte de min. de plumb, zinc, wolfram, uraniu, cărbune, nichel, grafit. Se mai numește și Patrulaterul Boem. 4. Pădurea Bosniei (Ceský Les sau Böhmer Wald), masiv muntos la granița Ceho-Slovaciei cu Germania. Lungime; 80 km; alt. max.: 1.039 m (Ćerchov). Alcătuit din granite, gnaise și șisturi cristaline. Expl. forestiere. Vezi definitia »

DOMICILIÁ, domiciliez, vb. I. Intranz. A-și avea domiciliul undeva; a locui. [Pr.: -li-a] – Din fr. domicilier. Vezi definitia »

BURGUNDIA (BOURGOGNE), [burgóñ] 1. Prov. istorică în E Franței. Orașe pr.: Dijon, Nevers. Expl. forestiere, de cărbuni și min. radioactive. Grîu, porumb, sfeclă de zahăr; creșterea bovinelor și a porcinelor. Viticultură și pomicultură. După destrămarea Imp. Carolingian, pe terit. B. s-au constituit mai multe formații statale, dintre care cea mai importantă a fost Ducatul B. (sec. 9-15), al cărui apogeu a fost atins în timpul domniei lui Carol Temerarul; după înfrîngerea și moartea acestuia, o parte din B. a fost alipită Franței. 2. Canalul Burgundiei, canal navigabil în Franța, construit între 1775 și 1832, care unește bazinul Senei și cel al Ronului prin rîurile Saône și Yonne; 242 km. Traversează cîmpia omonimă și trece prin Dijon. Are 189 ecluze. Vezi definitia »

AUTOPSIÁ, autopsiez, vb. I. Tranz. A face autopsie. [Pr.: a-u-top-si-a] – Din fr. autopsier. Vezi definitia »

SÁPIA s. m. (Reg.) Măcelar. Vezi definitia »