copán (copáne), s. n. – 1. Pisălog de piuliță. – 2. Pulpă, copan. – Mr. copan, megl. cupan. Bg. kopan (DAR) sau gr. și ngr. ϰάπανον. Vezi definitia »

PRUSIÁN, -Ă, prusieni, -e, s. m. și f., adj. Prusac. [Pr.: -si-an] – Din fr. prussien. Vezi definitia »

PAN¹- Element de compunere care înseamnă „tot”, „întreg” și care servește la formarea unor substantive și a unor adjective. – Din fr., ngr. pan-. Vezi definitia »

lan (lánuri), s. n. – 1. Lanț, cablu. – 2. Semănătură, pămînt arabil. Sl. (pol., rut., rus.) lan „lanț” (Cihac, II, 165; Tiktin; DAR); pentru sensul al doilea, cf. curea, funie, prăjină, lanț. Cf. lanț. Vezi definitia »

PONȚIÁN, -Ă, ponțieni, -e, s. n., adj. (Geol.) 1. S. n. Al doilea etaj al pliocenului (reprezentat în țara noastră prin marne argiloase cenușii, care constituie un acoperiș protector pentru zăcămintele de petrol). ◊ (Adjectival) Etaj ponțian. ♦ Sistem de straturi din ponțian (1). 2. Adj. Care aparține ponțianului (1), privitor la ponțian, caracteristic ponțianului. [Pr.: -ți-an] – Din fr. pontien. Vezi definitia »