PENÁR s. n. cutiuță în care se păstrează penițele, creioanele etc.; plumieră. (după germ. Pennal) Vezi definitia »

BECÁR, becari, s. m. Semn grafic pe portativ care, anulând un bemol sau un diez anterior, indică revenirea la tonul natural al unei note muzicale. – Din fr. bécarre. Vezi definitia »

cancelár (cancelári), s. m. – 1. Șeful guvernului. – 2. Șeful cancelariei. – Var. (înv.) canțelar, canțălar. Lat. cancellarius (sec. XVII), var. cu pronunțarea germ. – Der. cancelarie (var. canțelarie, canțelerie, etc.), s. f. (birou sau secție a unei instituții destinată lucrărilor administrative; birou, cabinet; sala profesorilor); cancelariat, s. n. (cancelarie; funcția de cancelar); cancelarist, s. m. (Trans., funcționar de birou), din germ. Kanzellist. Sanzewitsch 198 derivă inutil canțelarie de la rus. cancelarije. Vezi definitia »

șofrănár, șofrănári, s.m. (înv.) negustor. Vezi definitia »

cicár, cicári, s.m. (reg.) 1. pișcar, țipar. 2. tufă deasă, tufiș. Vezi definitia »