îmbunăciúne s.f. (înv.) lingușire. Vezi definitia »

TRADIȚIÚNE s. f. v. tradiție. Vezi definitia »

ASERȚIUNE s. f. (log.) enunț, afirmativ sau negativ, dat ca adevărat; (p. ext.) Vezi definitia »

CONCUSIÚNE s.f. (Jur.) Extorcare făcută de un agent al fiscului; oprimare fiscală. [Pron. -si-u-. / cf. fr. concussion, lat. concussio]. Vezi definitia »

AMPLITÚDINE, amplitudini, s. f. 1. Lungimea drumului între pozițiile extreme ale unui corp care oscilează. ♦ (Mat.) Mărimea unui arc. 2. Maximul diferenței dintre valoarea unei mărimi periodice și valoarea medie a mărimii în cursul unei perioade. – Fr. amplitude (lat. lit. amplitudo, -inis). Vezi definitia »