știolfăít¹, știolfăíturi, s.n. (reg.) 1. plescăire prin apă sau prin noroi. 2. molfăială. Vezi definitia »

MONAZÍT, monazite, s. n. Fosfat natural al unor pământuri rare, de culoare galben-brună, roșie sau cafenie. – Din fr. monazite. Vezi definitia »

ZGÂÍT, -Ă, zgâiți, -te, adj. (Despre ochi) Holbat, căscat; (despre oameni) cu ochii holbați. ♦ (Substantivat) Persoană urâtă, cu ochii holbați, ieșiți din orbite. – V. zgâi. Vezi definitia »

șoimănít, șoimănítă, adj. 1. (pop.; despre oameni) pocit, schilodit (de șoimane, de iele). 2. (reg.) smintit; prost. 3. (reg.) neastâmpărat, zburdalnic. 4. (reg.) excepțional, foarte dotat. 5. (adv.; reg.) anevoie (sprijinindu-se mai puțin pe un picior decât pe altul). Vezi definitia »

UTEROLÍT s. n. calcul (II) uterin. (< fr. utérolithe) Vezi definitia »