FLÁNȘĂ, flanșe, s. f. 1. Bordură la capătul unei piese, făcând sau nu corp comun cu piesa, care constituie organul de legătură, de obicei prin șuruburi, cu o altă piesă. 2. Piesă plată care servește la îmbinarea etanșă în prelungire sau de ramificație a unor piese, conducte etc. – Din germ. Flansche. Vezi definitia »

CONTRADOMINÁNTĂ s. f. (muz.) supradominantă. (< contra¹- + dominantă) Vezi definitia »

PIELIȘOÁRĂ, pielișoare, s. f. (Rar) Pielicică. – Piele + suf. -ișoară. Vezi definitia »

TÚRĂ¹ s.f. 1. Rând, serviciu succesiv, alternativ; schimb. 2. Tur (1). [< fr. tour]. Vezi definitia »

muzică, muzici s. f. gălăgie, scandal. Vezi definitia »