DĂINUITÓR, -OÁRE, dăinuitori, -oare, adj. Care dăinuiește; durabil, trainic, persistent. [Pr.: -nu-i-] – Dăinui + suf. -tor. Vezi definitia »

GLADIATÓR s. m. (în Roma antică) luptător (sclav, prizonier sau criminal) în spectacolele publice, care lupta în arenă cu alt gladiator sau cu fiare sălbatice. (< fr. gladiateur, lat. gladiator) Vezi definitia »

LABORATÓR s. n. 1. local, încăpere cu aparatură specială pentru cercetări științifice, experiențe, lucrări fotografice etc. 2. (fig.) șantier de creație. (< germ. Laboratorium, fr. laboratoire) Vezi definitia »

AEROPROIECTÓR s. n. aparat de restituție fotogrammetrică pentru proiectarea spațială a mai multor fotograme aeriene. (< fr. aéroprojecteur) Vezi definitia »

DEMULTIPLEXÓR s. n. aparat, program care efectuează demultiplexajul. (< fr. démultiplexeur) Vezi definitia »