DIÉDRU, diedre, s. n. Figură geometrică formată din două semiplane mărginite de dreapta lor de intersecție; porțiune de spațiu cuprinsă între aceste semiplane. ◊ (Adjectival) Unghi diedru. [Pr.: di-e-] – Din fr. dièdre. Vezi definitia »

CORIÁNDRU s.m. (Bot.) Plantă din regiunea mediteraneană, cu flori mici, de culoare albă sau roz, grupate în umbele compuse. [Pron. -ri-an-. / < fr. coriandre, cf. gr. koriandron]. Vezi definitia »

HEPTAMÉTRU, heptametre, s. n. Vers alcătuit din șapte picioare. – Din fr. heptamètre. Vezi definitia »

SUPRAARBÍTRU, supraarbitri, s. m. Superarbitru. [Pr.: -pra-ar-] – Supra- + arbitru (după fr. surarbitre). Vezi definitia »

OCTAÉDRU s. n. poliedru cu opt fețe. (< fr. octaèdre) Vezi definitia »