hoántă, hoánte, s.f. (reg.) lepădătură, târâtură. Vezi definitia »

poghírcă, poghírci, s.f. (reg.) 1. (mai ales la pl.) fire de cânepă răsărite târziu și nedezvoltate, rămase mici și subțiri; poșomogi, bârzoci (din care se face cea mai bună canură). 2. (la pl.) cereale, legume, fructe etc. slab dezvoltate. 3. om mic de statură, pipernicit; (în forma: boghircă) om cu mintea slabă, prost, neghiob; jucător prost la jocurile de noroc; femeie urâtă. 4. nume de pasăre. 5. s.m. (în forma poghirc) nume de plantă târâtoare. Vezi definitia »

CEFALOCENTÉZĂ s. f. puncție cerebrală. (< fr. céphalocentèse) Vezi definitia »

PIROTÉHNICĂ, pirotehnici, s.f. – V. pirotehnic (2) [DEX'98] Vezi definitia »

PSEUDOBÁCĂ s. f. bacă falsă, la cucurbitacee, la soc etc. (< lat. pseudobacca) Vezi definitia »