absolví (-v, -ít), vb. 1. A ierta, a scuti de pedeapsă. – 2. A termina studiile. < Lat. absolvere (sec. XVIII). Sensul 2 este împrumutat din terminologia referitoare la învățămînt din Austria și Germania; există cu acest sens tendința de a conjuga eu absolvesc (cf. Iordan, BF, II, 53). – Der. absolvent, adj. (care a terminat o formă de învățămînt); absolvență, s. f. (terminarea unei forme de învățămînt). Vezi definitia »

CAPRIVI, Leo, conte von (1831-1899), general și om politic german. Cancelar (1890-1894), a continuat politica lui Bismarck de consolidare a legăturilor cu Austro-Ungaria și Italia. Pe plan militar a întărit potențialul de luptă al armatei. Vezi definitia »

purăví, purăvésc, vb. IV (reg.) a trata rău pe cineva. Vezi definitia »

LARVI- elem. „larvă”. (< fr. larvi-, cf. lat. larva, mască) Vezi definitia »

SOLVÍ vb. IV. tr., refl. A (se) dizolva. [P.i. solv. / < lat. solvere]. Vezi definitia »