RETÍCUL s.n. 1. (Liv.) Desen sau structură având forma aproximativă a unei rețele, a unei plase. ♦ Placă transparentă pe care sunt trasate la distanțe egale linii orizontale și verticale și care, așezate într-o lunetă, servește la vizarea precisă a obiectelor. 2. Formație anatomică cu aspect de rețea. [< fr. réticule, cf. lat. reticulum]. Vezi definitia »

Unul dintre putinele (daca nu un icul)cuvinte din limba romana care contine 5 consoane consecutive oPTSPRezece Vezi definitia »

NELALÓCUL adj., adv. (Urmat de un adj. pos.) (Care este, se desfășoară etc.) în mod nepotrivit, altfel de cum ar fi normal. – Ne- + la + loc. Vezi definitia »

Omoplatțiș.m.-osul umarului;spata./fr.omoplate/ Vezi definitia »

Contactul sexual dintre un barbat si o femeie.(a face ~) 2. sex masculin/feminin.3. diferenta dintre oi femeie si un barbat Vezi definitia »