DEZARMÁNT, -Ă adj. Care potolește furia. ♦ Care face pe cineva să părăsească lupta. [Cf. fr. désarmant]. Vezi definitia »

DEMÉNT, -Ă adj. 1. (adesea s.) Alienat mintal, nebun. 2. De om nebun; nebunesc. [< fr. dément, it. demente, lat. demens]. Vezi definitia »

OSCILÁNT, -Ă adj. Care oscilează. ♦ (Fig.) Șovăitor; fluctuant. [Cf. fr. oscillant]. Vezi definitia »

PRONUNCIAMÉNT, pronunciamente, s. n. 1. Acțiune ilegală prin care o grupare politică, o armată etc. ajunge la putere. 2. Declarație, manifest, acțiune prin care este exprimat protestul față de un sistem politic, social etc. [Pr.: -ci-a-, var. (după alte surse) pronunciamento] – Din it., fr. pronunciamiento. Vezi definitia »

ATLÁNT, atlanți, s. m. Statuie reprezentând un bărbat într-o atitudine de efort, destinată să susțină ca o coloană antablamentul unui edificiu sau alte elemente de arhitectură. – Fr. atlante. Vezi definitia »