SUFÉCT, -Ă adj., s. m. (magistrat roman, de obicei consul) care suplinea funcția respectivă ca urmare a părăsirii ei, din diferite motive, de către titular. (< lat. suffectus) Vezi definitia »

APEDÚCT s. n. sistem de construcții și instalații de transportare a apei de la locul de captare până la cel de consum. (< lat. aquaeductus) Vezi definitia »

CONDÚCT, conducte, s. n. Formație anatomică cu aspect de canal sau de tub. – Din germ. Kondukt. Vezi definitia »

INFÁRCT s.n. (Med.) Astupare a unui vas de sânge care are ca urmare distrugerea țesutului pe care acesta îl hrănește. [< fr. infarctus, cf. lat. infarcire – a umple]. Vezi definitia »

CONSTRÍCT, -Ă adj. (biol.; despre unele organe) îngustat din loc în loc. (< lat. constrictus) Vezi definitia »