BIBLIOTÉCĂ s. f. 1. colecție de cărți, manuscrise, publicații periodice etc., aranjate și clasate într-o anumită ordine; instituție, local care o adăpostește. ◊ mobilă, raft, dulap pentru păstrarea cărților. 2. nume dat unor colecții de tipărituri, identice ca aspect, care tratează teme dintr-un domeniu oarecare. 3. colecție de programe într-o unitate de informatică. (< fr. bibliotèque, lat. bibliotheca) Vezi definitia »

SCIÉNTICĂ s.f. Disciplină recent apărută, al cărei obiect de studiu îl constituie știința ca fenomen social, dezvoltarea și structura acesteia, organizarea, locul și rolul ei în societate, îmbunătățirea continuă a cercetării științifice etc.; știința despre știință; scientologie. [Pron. sci-en-. / et. incertă]. Vezi definitia »

a fi tot o apă expr. (d. oameni) a asuda, a năduși, a transpira abundent. Vezi definitia »

MINIATURÍSTICĂ s.f. 1. Arta de a executa miniaturi; miniaturism. 2. Studiul miniaturilor de pe vechile manuscrise. [Pron. -ni-a-, gen. -cii. / < miniatură + -istică]. Vezi definitia »

VEIÓZĂ s.f. Lampă mică de noapte cu abajur. [Pron. ve-io-. / < fr. veilleuse]. Vezi definitia »