MARSUPIÁLE s.n. pl. Ordin de animale mamifere din Australia, ale căror femele au sub pântece o pungă în care își țin puii când sunt mici; (la sg.) animal din acest ordin. // adj. 1. (Despre animale) A cărui femelă își poartă puii în marsupiu. 2. (Anat.; despre organe) În formă de pungă. [Sg. marsupial, pron. -pi-a-. / < fr. marsupial, lat. marsupium, cf. gr. marsipion – pungă]. Vezi definitia »

A ABDICA DE LA PRINCIPIILE SALE: A face, a determina să renunțe la convingerile, ideile, principiile sale. Vezi definitia »

puricále s.f. pl. (reg.) V. poricále. Vezi definitia »

COMPITÁLE s.f.pl. Sărbători romane care se celebrau în cinstea zeilor protectori ai răscrucilor de drumuri. [< fr. compitales, lat. compitalia < compitum – răscruce]. Vezi definitia »

a odihni bucatele expr. (glum.) a se odihni după prânz, a-și face siesta de după-amiază. Vezi definitia »