CIUMÁT, -Ă, ciumați, -te, adj., s. m. și f. (Adesea fig.) (Om) contaminat sau bolnav de ciumă. – Ciumă + suf. -at. Vezi definitia »

rahát (raháturi), s. n. – 1. (Înv.) Confort, huzur, tihnă, îndestulare. – 2. Preparat dulce oriental pe bază de sirop de zahăr amestecat cu puțină făină. – 3. (Vulgar) Murdărie, fecale. – Mr. rihate „tihnă”. Tc. (arab.) rahat (Roesler 601; Șeineanu, II, 299; Lokotsch 1684; Ronzevalle 98), cf. ngr. ραχάτι, bg., sb. rahat. Cu sensul 2, în locul tc. rahat-lokum; sensul 3 este m. – Der. rahagiu, s. m. (vînzător de rahat); rahagerie, s. f. (cofetărie). Vezi definitia »

NEVINDECÁT, -Ă, nevindecați, -te, adj. (Despre ființe) Care nu s-a vindecat de o boală, care este încă bolnav; (despre răni, tăieturi etc.) deschis, necicatrizat. – Ne- + vindecat. Vezi definitia »

DEDICÁT, -Ă, dedicați, -te, adj. (Despre oameni) Care se consacră unei îndeletniciri. – V. dedica. Vezi definitia »

ZIGURÁT s. n. templu monumental mesopotamian, piramidă în trepte, alcătuit prin suprapunerea de prisme dreptunghiulare din ce în ce mai mici. (< fr. ziggourat) Vezi definitia »