INTERIÓR, -OÁRĂ I. adj. situat înăuntrul unui spațiu limitat, al unui lucru etc.; intern. ♦ (fig.) for ~ = conștiință. II. s. n. 1. partea dinăuntru a unui lucru, spațiu, apartament etc.; ceea ce este cuprins într-un asemenea spațiu. ◊ reprezentare figurativă a interiorului încăperilor (în pictură). 2. post telefonic care funcționează printr-o centrală ce leagă exteriorul cu diferitele camere, birouri ale unei instituții etc. 3. (fig.) latura lăuntrică, natura morală a omului. (< lat. interior, fr. intérieur) Vezi definitia »

INTERCESÓR, -OÁRE s. m. f. mijlocitor. (< fr. intercesseur) Vezi definitia »

spârcuitór, spârcuitoáre, adj. (înv.; despre păsări) care sfâșie prada. Vezi definitia »

MIROSITÓR, -OÁRE, mirositori, -oare, adj. Care are (și răspândește) un miros (2); odorific. – Mirosi + suf. -tor. Vezi definitia »

Recoltator (de obicei indienii practica aceasa „meserie”)de cauciuc in jungla braziliana. Vezi definitia »