Definita cuvantului deșteptăciune
deșteptăciune, deșteptăciuni s. f. (iron.) prostie; faptă sau afirmație care dovedește prostie.
Sursa: Argou
Sursa: Argou
Cuvinte ce rimeaza cu deșteptăciune
COPOSESIÚNE s. f. posesiunea în comun a unui lucru. (< fr. copossession) Vezi definitia »
DIGESTIÚNE s.f. v. digestie. Vezi definitia »
FITECÍNE pron. nehot. (Pop.) Fiecine. – Fie1 + te + cine. Vezi definitia »
ABILENE, oraș în S.U.A. (Texas); 108 mii loc. (1984, cu suburbiile). Mari expl. de petrol și gaze naturale. Utilaj petrolier, mașini agricole. Centru comercial al unei vaste zone agricole. Universitate. Vezi definitia »
răpúne (răpún, răpús), vb. – 1. A învinge, a întrece. – 2. A pierde, a face să piardă. – 3. A extermina, a anihila, a suprima. – 4. A ucide. – 5. (Refl.) A muri. Lat. rĕpōnĕre (Pușcariu 1436; Candrea-Dens., 1466; REW 7225), cf. it. rippore, prov. repondre, sp. reponer, port. repôr. – Der. răpuitor, adj. (care ucide). Vezi definitia »