sálbă (sálbe), s. f. – 1. Colier, colan. – 2. (Trans.) Panglică împodobită de pus pe cap. – 3. Salbă-moale, s. f. (caprifoi, Evonymus pratensis). Origine incertă. Prezență lui salbă-moale, care nu se poate explica prin primele două sensuri, arată că trebuie să se pornească de la salbă „salvie” al cărui sens nu a fost dovedit, fiind înlocuit de salvie, v. aici. În acest caz este vorba de lat. salvia (Pușcariu 1498; REW 7558), cf. alb. šabi, it., cat., sp. salvia, fr. sauge, port. salva (forma port. pare să indice că se poate presupune un lat. *salva). Schimbarea semantică, deloc ușoară, a fost explicată de Cihac, II, 324, pornind de la faptul că țărăncile obișnuiau să facă salbe din caprifoi și salba-dracului, totuși Cihac își pornea explicația de la etimonul pol. szalba „lumînărică”, ceea ce nu e sigur. Cu atît mai puțin, der. din lat. subalba (Candrea, Éléments, 3; Candrea; cf. în contra Densusianu, GS, VI, 364); din lat. salva ‹ salvāre, fiind vorba la început de un talisman (Tiktin); sau din lat. med. *ex-alba „mărgică” (Scriban). Din rom. provin rut. salba (Candrea, Elemente, 402), săs. sâlbê, și probabil pol. szalba, pomenit mai sus. Vezi definitia »

DROSOFÍLĂ s.f. Insectă dipteră, ale cărei larve trăiesc pe materii de fermentație. [< fr. drosophile, cf. gr. drosos – rouă, philos – iubitor]. Vezi definitia »

creanță Vezi definitia »

SINDESMÓZĂ s.f. (Med.) Legătură la distanță, prin ligamente sau membrane, a două oase. [< fr. syndesmose, cf. gr. syndesmosis]. Vezi definitia »

sgoádă (-de), s. f. – 1. Cauzalitate, întîmplare, hazard. – 2. Poveste. – Var. sgoandă, zgoa(n)gă. Sb. zgoda (Candrea). În Banat și Olt. – Der. sgodi, vb. (a nimeri); sgondi, vb. (a povesti; a face glume, a glumi); sgondos, adj. (hazliu, glumeț). Vezi definitia »