úrlă, úrle, s.f. (reg.) tub gros la hornuri. Vezi definitia »

PROTOBROMÚRĂ s. f. sare din combinația unui corp simplu cu cea mai mică cantitate de brom. (< fr. protobromure) Vezi definitia »

SONÁTĂ, sonate, s. f. Bucată muzicală pentru unul sau două instrumente, alcătuită din trei sau patru părți, deosebite între ele ca structură, tonalitate, ritm etc., dar care se completează într-o succesiune logică și unitară. – Din fr. sonate, it. sonata, germ. Sonate. Vezi definitia »

ȘOÁLDĂ, șoalde, s. f. 1. (În expr.) ◊ (A umbla) cu șoalda = (a umbla) cu șmecherii, cu vicleșug, cu minciuni. 2. Momeală artificială pentru pești folosită în apele repezi. – Cf. săs. solt „datorie bănească; vină”. Vezi definitia »

ZARZUÉLĂ s.f. Gen al operetei spaniole, asemănător operei comice, apărut în sec. XVII prin integrarea unor intermedii muzicale într-o piesă de teatru. [Pron. sarsuélă] (din sp. zarzuela) Vezi definitia »