BOIÉR, boieri, s. m. 1. Mare stăpân de pământ (care deținea, uneori, și o funcție înaltă în stat); persoană din aristocrația feudală; nobil; p. ext. stăpân. ♦ (Fam.) Persoană cu atitudini, obiceiuri sau pretenții de aristocrat. 2. (Înv.) Titlu de politețe (echivalând cu „domnule”), adresat persoanelor înstărite, celor cu funcții administrative etc. – Din sl. boljarinŭ (pl. boljare). Vezi definitia »

AMENTIFÉR, -Ă adj. Care poartă amenți. // s.f.pl. Grupă de plante formată din arbori care poartă amenți; (la sg.) Arbore din această grupă. [< fr. amentifière(s)]. Vezi definitia »

CHIURASIÉR s. n. v. cuirasier. Vezi definitia »

CANȚONIÉR, canțoniere, s. n. Culegere italiană de poezii lirice de dragoste. Canțonierul lui Petrarca. – Din it. canzoniere. Vezi definitia »

chișer, chișeri s. m. hoț de buzunare. Vezi definitia »