grdul, starea de căldură a unui mediu, a unui corp,gradul de căldură a aerului. Vezi definitia »

TUMÚL s. m. movilă de pământ înălțată de unele popoare, începând din neolitic, în scop funerar, ca observator astronomic sau semn geodezic. (< fr., lat. tumulus) Vezi definitia »

a-și ține botul / gura expr. a tăcea, a nu mărturisi, a păstra un secret. Vezi definitia »

cocosul polar, pasare sedentara din zona arctica si subarctica din Eurasia si America de Nord care traieste in zonele stancoase si de tundra Vezi definitia »

VENTRÍCUL, ventricule, s. n. (Anat.) Cavitate naturală, de dimensiuni reduse, în interiorul unor organe. – Din fr. ventricule, lat. ventriculus. Vezi definitia »