TRANSPLÁNT, transplanturi, s. n. (Med.) 1. Organ, parte dintr-un organ, țesut etc. care este transplantat printr-o intervenție chirurgicală. 2. Transplantare. – Din fr. transplant. Vezi definitia »

SUBASMÉNT s. n. 1. parte inferioară a unei construcții care formează fundația. 2. bază, fundament; soclu. (< fr. soubassement) Vezi definitia »

PUTRESCÉNT, -Ă, pustrescenți, -te, adj. (Livr.) Care a intrat în putrefacție. – Din fr. putrescent. Vezi definitia »

ODORÁNT, -Ă, odoranți, te, adj. Care răspândește un miros plăcut; parfumat, mirositor, odorifer, odoriferant. ♦ (Tehn.; despre unele substanțe) Care conține odorizanți. – Din fr. odorant. Vezi definitia »

REESCÓNT, reesconturi, s. n. (Fin.) Faptul de a reesconta; scont prin care o bancă cumpără de la o altă bancă o cambie, o trată sau alt efect de comerț scontat anterior la acea bancă. – Din fr. réescompte. Vezi definitia »