COMPLÁCE vb. III. v. complăcea. Vezi definitia »

TRANSDÚCE vb. III. tr. (Liv.; fig.) A transforma o mărime fizică în alta (o forță într-o tensiune electrică, energie electrică în energie sonoră etc.). [< trans- + duce, după it. trasdurre]. Vezi definitia »

CÁLCE¹, călci, s. f. (În sintagma) Calcea calului = plantă erbecee perenă, toxică, cu frunze groase și lucitoare, în formă de copită de cal, și cu flori mari, galbene-aurii (Caltha palustris). – Lat. calx, calcis. Vezi definitia »

toánce s. f. pl. – Repeziș de apă curgătoare, curent rapid al unui rîu. Sl. tąča „ploaie”, datorită stropilor pe care-i împrăștie. Legătura cu pol. ton „adîncime” (Cihac, II, 414), nu este probabilă. În Mold., mai ales ca toponim. Vezi definitia »

întoarce, întorc v. t. (intl.) 1. a fura. 2. a riposta. Vezi definitia »