scoáce (-óc, -opt), vb. – (Mold.) A arde, a se răscoace, a se opări, a se pîrjoli. Lat. excoquĕre (Tiktin; Candrea; cf. REW 2985), cf. prov., v. port. escozer, sp. escocer și coace. Vezi definitia »

PORTAVÓCE s. n. tub acustic pe o navă, la o tribună etc. pentru a se transmite ordine și comunicări; megafon. (< it. portavoce) Vezi definitia »

1.s.m.Voce bărbatească intermediară intre tenor si bas;cântaret care are o astfel de voce. 2.s.n.Instrument de suflat din alamăçu timbru și registru de bariton(1) Vezi definitia »

răgăoáce (răgáce), răgăóci (răgáce), s.f. (reg.) orbită, cavitate. Vezi definitia »

ce sepoate întîmpla cu un om laudaros Vezi definitia »