FLUCTUÁȚIE s. f. abatere foarte mică, întâmplătoare și temporară, față de o anumită stare, de un anumit reper. ◊ fluctuare; oscilație, schimbare. (< fr. fluctuation, lat. fluctuatio) Vezi definitia »

VĂLOÁIE, văloaie, s. f. (Rar) Augmentativ al lui vale. Vezi definitia »

CONDRODISPLAZÍE s. f. condrodistrofie. (< fr. chondrodysplasie) Vezi definitia »

INSONORIZÁȚIE s.f. (Rar) Insonorizare. [Gen. -iei. / < fr. insonorisation]. Vezi definitia »

OCEANOLOGÍE s.f. Știință care se ocupă cu studiul complex al oceanului planetar. [Pron. -cea-, gen. -iei. / < germ. Ozeanologie, cf. gr. okeanos – ocean, logos – știință]. Vezi definitia »