CÁLCUL, (I) calcule, s. n., (II) calculi, s. m. I. 1. Ansamblu de operații matematice făcute cu scopul de a găsi valoarea uneia sau a mai multor mărimi; socoteală. 2. Plan, combinație, proiect, socoteală. II. Concrețiune care se formează accidental în anumite organe animale. Calcul renal. – Fr. calcul (lat. lit. calculus). Vezi definitia »

cuptorul alchimistilor Vezi definitia »

RETÍCUL, reticule, s. n. (Fiz.) Ansamblu de linii încrucișate, de scări gradate sau de alte semne, care intră în construcția unor instrumente optice și are rolul de a permite vizarea unei direcții, efectuarea unei măsurători etc. – Din fr. réticule, lat. reticulum. Vezi definitia »

CÚMUL s.n. Deținerea mai multor funcții, atribuții etc. de către o singură persoană. [< fr. cumul, cf. lat. cumulus – grămadă]. Vezi definitia »

TUBÉRCUL¹ s. m. 1. tulpină subterană umflată, un rezervor de substanțe nutritive la unele plante; tuber¹ (2). 2. excrescență apărută pe unele țesuturi ale organelor vii. ◊ (med.) mică tumoare produsă de bacilul Koch. (< fr. tubercule, lat. tuberculum) Vezi definitia »