MUZEOLOGÍE s. f. Știință care are ca obiect studiul organizării muzeelor, al păstrării și prezentării exponatelor dintr-un muzeu; muzeistică. [Pr.: -ze-o-] – Din fr. muséologie. Vezi definitia »

ONOMATOMANÍE, onomatomanii, s. f. Revenire obsesivă în memorie a unui cuvânt, a unui nume, a unei cifre etc. – Din fr. onomatomanie. Vezi definitia »

PLASTOCHIMÍE s. f. știința și tehnica producerii materiilor plastice. (< fr. plastochimie) Vezi definitia »

FACTOLOGÍE s.f. (Lit.) Viciu de concepție a unei opere literare sau științifice, constând în aglomerarea de material faptic neesențial. [< factologic, cf. rus. faktografiia]. Vezi definitia »

MELODÍE s. f. 1. succesiune expresivă de sunete muzicale care alcătuiesc un cântec; (p. ext.) compoziție muzicală, cântec. 2. (fig.) muzicalitate. (< fr. mélodie, it., lat. melodia) Vezi definitia »