ARHIDÚCE, arhiduci, s. m. Titlu dat prinților din fosta casă imperială a Austriei; bărbat care poartă acest titlu. – După fr. archiduc. Vezi definitia »

a-i întoarce (cuiva) stomacul pe dos expr. a scârbi (pe cineva), a-i face greață (cuiva). Vezi definitia »

SELF-SERVICE SÉRVIS/ s. n. magazin, restaurant etc. cu autoservire. (< engl., fr. self-service) Vezi definitia »

príce s. f. – 1. Cauză, ocazie, pretext. – 2. Litigiu, proces. – 3. Ceartă, gîlceavă. – 4. Opoziție, contradicție. Sl. pritĭča „cauză” (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 290), cf. slov. pritčati se „a se certa”, cr. priča „obstacol”. Rezultatul rom. arată o reducere normală, cf. *potci › poci, și pritce, s. f. (parabolă), înv., din același cuvînt sl. Tiktin combate această der., din considerente care par insuficiente. – Der. prici, vb. refl. (a se certa, a se bate); pricelnic, adj. (înv., certăreț); pricitor, adj. (arțăgos, scandalagiu); pricină, s. f. (cauză, motiv; pretext, ocazie; ceartă, gîlceavă, litigiu), din sl. (bg., sb., slov., rus.) pričina; pricinui (var. pricini), vb. (a cauza, a da prilejul; a pretexta, a se disculpa; refl., a se certa); pricinaș, s. m. (certăreț; parte dintr-un litigiu; acuzat); pricinuitor, adj. (care pricinuiește); pricinuitoare, s. f. (înv., acuzativ); împricina, vb. (a inculpa); împricinat, s. m. (acuzat). Vezi definitia »

SCOÁCE, scoc, vb. III. (Reg.) 1. Tranz. A încălzi la foc laptele acru, pentru a-l închega si a-l transforma în brânză. 2. Refl. A fermenta, a dospi. – Lat. excoquere. Vezi definitia »