PÚPĂ² s.f. Nimfă (3) [în DN]; crisalidă. [< fr. pupe, cf. lat. pupa – fetiță]. Vezi definitia »

CHIÁSMĂ s.f. Încrucișare a două formații anatomice (tendoane, nervi). ♦ Punct în care se întretaie cele două ramuri ale nervului optic. ♦ (Biol.) Loc de unire a cromozomilor omologi în timpul profazei. [< fr. chiasma, cf. gr. chiasma]. Vezi definitia »

GÂFÂIÁLĂ, gâfâieli, s. f. Gâfâit. [Pr.: -fâ-ia-] – Gâfâi + suf. -eală. Vezi definitia »

BIFOLÍCULĂ s. f. fruct uscat, dehiscent, format din două folicule. (< fr. bifollicule) Vezi definitia »

IZOCLÍNĂ, izocline, s. f. Linie care unește, pe o hartă, punctele care au aceeași înclinație magnetică. – Din fr. isocline. Vezi definitia »