MACAMÁ s.f. (Lit.) Specie literară arabă asemănătoare nuvelei, în care se folosește proza ritmată. [< germ. Makame]. Vezi definitia »

GUMÁ vb. tr. 1. A aplica un strat de gumĂ� sau de cauciuc pe suprafața unui obiect. 2. A aplica un strat de clei, de lipici, pe dosul unei etichete, mĂ�rci poștale etc. -DupĂ� fr. Gommer Vezi definitia »

imá, im, vb. I (reg.) 1. A murdări, a mânji cu noroi, cu balegă. 2. (fig.) A întina cu vorba, cu înjurături. 3. (refl.) A se murdări, a se mânji, a se feșteli. Vezi definitia »

PAMÁ, pamez, vb. I. Intranz. (Franțuzism) A leșina, a se pierde. – Din fr. pâmer. Vezi definitia »

RIMÁ, rimez, vb. I. Intranz. 1. (Despre două sau mai multe cuvinte) A avea aceleași sunete în silabele finale. ♦ Fig. (Despre lucruri, idei, persoane etc.) A se potrivi, a se afla în consens. 2. (Rar) A face versuri cu rimă. – Din fr. rimer. Vezi definitia »