AMALGAMÁ, amalgamez, vb. I. Tranz. (Rar) A alia mercurul cu un metal; a prepara un amalgam (1). 2. Fig. A amesteca la un loc elemente disparate, eterogene. ♦ (Lingv.) A amesteca sensuri diferite. – Din fr. amalgamer. Vezi definitia »

SÍGMA s.f. Literă a alfabetului grecesc. [< fr. sigma]. Vezi definitia »

fomá vb. I (înv.) a răbda foamea. Vezi definitia »

REZUMÁ vb. I. tr. 1. A reda pe scurt esențialul unei expuneri orale sau scrise. ♦ refl. A se limita la..., a se mulțumi cu... 2. A cuprinde în sine; a însuma. [P.i. rezúm, 3,6 -mă. / < fr. résumer, cf. lat. resumere – a relua]. Vezi definitia »

JÁMA s.f. (Geol.) Puț carstic sau aven de mari dimensiuni. [< fr., engl. jama]. Vezi definitia »