agále, adv. – 1. Încet, domol, molcom. 2. Ușurel. Mr. agale. Ngr. ἀγάλια (Meyer, Neugr., St., IV, 6; Gáldi 141), care provine din it. uguale. Este folosit adesea cu reduplicare, ca în ngr. Vezi definitia »

GLAGÓLE s. f. invar. V. glagore. Vezi definitia »

fasóle s. f. – 1. Plantă erbacee cultivată pentru păstăile ei comestibile (plantă și păstaie). – 2. Mîncare de fasole. – 3. (Pop.) Dinți. – Mr. făsul’u, megl. făsul’. Ngr. φασόλι (Meyer 110; Berneker 280; Philippide, II, 712; Ronzevalle 124; Vasmer, Gr., 58), cf. tc. fasulye, alb. fasulj, bg. fasul, calabr. fasolu. Numeroase var. locale: fasolă, fasulă (‹ ngr. φασούλι), fasule, (Trans. de Nord), fansule, (Banat, Olt.), făsui (Trans. de Vest), făsaică, (Banat., Trans.), păsulă, păsui (‹ sb. pasidj, mag. paszulya). Der. fasoliște, s. f. (plantație de fasole); fasolică, s. f. (varietate de măzăriche sălbatică, Latyrus tuberosus); fasoli, vb. refl. (a face fasoane, a se fandosi), de la fasole 3, prin încrucișare cu fason (explicație dată de DAR; cf. însă pol. fasoły „strîmbătură, schimonoseală”, din germ. faseln „a ieși de pe făgaș”); fasoleală, s. f. (fasoane); fasolit, adj. (fandosit). Vezi definitia »

foácle s.f. pl. (reg.) puzderii lungi de aprins focul sau lampa. Vezi definitia »

BEADLE [bi:dl], George Wells (1903-1989), genetician american. Cercetări privind crossing-over-ul. Creator (împreună cu E.L. Tatum) al conceptului de „ o genă – o enzimă” (urmare a descoperirii că genele acționează ca reglori ai celor mai mici detalii din reacțiile biochimice ale organismului, astfel încît fiecare genă este responsabilă de sinteza și rolul unei anume enzime). Premiul Nobel pentru medicină și fiziologie (1958), împreună cu E.L. Tatum și J. Ledeberg. Vezi definitia »