Definita cuvantului etnolingvistică
ETNOLINGVÍSTICĂ s. f. Curent lingvistic care susține că limba este un produs al societății și o funcțiune a culturii. – Din fr. ethnolinguistique.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu etnolingvistică
mócniță adv. (reg.) (în expr.) a tăcea mocniță = a nu scoate niciun cuvânt. Vezi definitia »
joámpă, joámpe, s.f. (reg.) 1. mâncătură făcută de ape, afundătură (într-un drum, într-un râu), cufundătură, groapă. 2. loc neted pe coasta dealului. 3. prăpastie. Vezi definitia »
pútină (pútini), s. f. – Bute, poloboc. – Mr., megl. butin, megl. putină. Origine obscură. Pare să trimită la gr. πυτίνη „damigeană” (Philippide, Principii, 147; Candrea, Conv. Lit., XXXIX, 431), dar proveniența nu este clară; după Candrea, prin intermediul unui lat. *putĭna; după Tiktin, prin v. germ. butinna, cf. germ. Butte; după Diculescu, Elementele, 450, direct din gr. Pascu 55 (și Pascu, Beiträge, 35), preferă să pornească de la un lat. *buttina, de la buttis, cf. butnar. Dwer. din sl. (Cihac, II, 301) nu este probabilă, și cu atît mai puțin dintr-un idiom anterior indoeurop. (Lahovary 320). Der. putinei, s. n. (vas de lemn pentru a bate laptele), probabil sing. s-ar refăcut după pl., în locul dim. *putinel (după Diculescu, Elementele, 460, dintr-un gr. πυτινηίον). Din rom. provine sb. putunja, ceh. putina, rut. putyno, putna, putena, pol. putnia, putyra, mag. putina, putton (Miklosich, Wander., 18, 22; Candrea, Elemente, 401). Vezi definitia »
DILIGÉNȚĂ1, diligențe, s. f. Trăsură mare, acoperită, cu care se făcea în trecut transportul regulat de poștă și de călători pe distanțe mai lungi; poștalion. – Din fr. diligence. Vezi definitia »
TROMBANGEÍTĂ s.f. Tromboză arterială. [< fr. thrombo-angéite, cf. gr. thrombos – cheag, angeion – vas]. Vezi definitia »