plugăreásă, plugărése, s.f. (reg.) țărancă. Vezi definitia »

arvúnă (arvúne), s. f. – Acont. – Var. arvun, arvon, ar(ă)voană. Mr. arăvoană, arras propias nuptias. Gr. ἀρραβὼν (› lat. arr(h)a(bo), de unde it. arra, fr. arrhes, sp. arras); cf. ngr. ἀρραβῶνα „arvună” și „promisiunea de căsătorie” (Murnu 7). – Der. arvuni, vb. (a aconta; a se angaja, a obliga); arvunitor, adj. (care dă arvună). Din rom. a trecut în rut. arawona (Miklosich, Wander., 12). Vezi definitia »

BOARTĂ, boarțe s.f. (Arg) Femeie gravidă. Vezi definitia »

ALBESCÉNȚĂ s. f. stare a ceea ce este alb. (< fr. albescence) Vezi definitia »

SUBÁRBĂ, subarbe, s. f. Frânghie, odgon care susține, fixează bompresul unei nave cu pânze. – Din fr. sous-barbe. Vezi definitia »