Definita cuvantului făcătură
făcătură, făcături s. f. 1. plastografie, fals în acte. 2. lucrare artistică mediocră.
Sursa: Argou
Sursa: Argou
Cuvinte ce rimeaza cu făcătură
KASÍDĂ s. f. specie a liricii turce și persane, asemănătoare cu oda. (< fr. kasside) Vezi definitia »
SCHÍȚĂ, schițe, s. f. 1. Desen, sculptură, plan arhitectural în care autorul conturează în linii mari și caracteristice un subiect care îl preocupă (și care servește la realizarea formei definitive). ♦ Plan inițial și sumar al unei lucrări; schemă. ♦ Lucrare, operă care cuprinde o privire generală și sumară asupra unui anumit subiect. 2. Specie literară a genului epic, de dimensiuni reduse, care înfățișează un (singur) episod caracteristic din viața unuia sau mai multor personaje. – Din it. schizzo. Vezi definitia »
CÓLNIȚĂ1, colnițe, s. f. (Reg.) Adăpost pentru oi sau pentru vite, construit din nuiele și acoperit cu paie; șură, șopron. – Din scr. kolnica. Vezi definitia »
RADIOFÍZICĂ s.f. Ramură a fizicii care studiază oscilațiile electromagnetice de înaltă frecvență, producerea și propagarea undelor radioelectrice etc. [Gen. -cii. / cf. fr. radiophysique]. Vezi definitia »
maníță s.f. (înv.) stofă din care se făceau anterie, rochii etc. Vezi definitia »