ISTOVEÁLĂ s. f. Faptul de a (se) istovi; sleire a puterilor; stare de epuizare fizică. – Istovi + suf. -eală. Vezi definitia »

PROMÍLĂ s.f. (Mat.) Parte raportată la o mie de părți dintr-un întreg; miime. [< germ. Promille]. Vezi definitia »

trítă s.f. (reg.) orcic. Vezi definitia »

TRAHEOBRONȘÍTĂ s.f. Afecțiune a căilor respiratorii care interesează traheea și bronhiile, manifestată prin tuse, cu sau fără expectorație. [< fr. trachéobronchite]. Vezi definitia »

IONÓNĂ s.f. Substanță chimică cu miros puternic de violete, întrebuințată în parfumerie. [< fr. ionone]. Vezi definitia »