SÁRICĂ, sarici, s. f. Manta țărănească lungă și mițoasă pe dinafară, țesută din fire groase de lână, pe care o poartă oamenii de la munte. [Pl. și: sarice] – Din lat. sarica (= serica). Vezi definitia »

CARAVÉLĂ s.f. Navă cu vele cu patru catarge, folosită în trecut mai ales de spanioli și de portughezi. ♦ Bastiment turcesc. [< fr. caravelle, it. caravella, cf. port. caravela, sp. carabela]. Vezi definitia »

înghebejeálă s.f. (reg.) v. înghebejire. Vezi definitia »

pădurídă, păduríde, s.f. (înv.) mama-pădurii. Vezi definitia »

IZODINÁMICĂ s. f. v. izodinamic [în DN]. Vezi definitia »